Nu am sa uit niciodata

Ma intreb daca dragostei ii pasa de defectele pe care le are. Are …. destule. Dar felul mizerabil in care ma simt acum ma face sa cred ca nu ii pasa. Este ea. Mi se pare stupid cand cineva ma intreaba de ce o iubesc. E ca si cum m-ai intreba de ce nu am visat nimic aseara. Bineinteles ca am inceput sa ma judec sip e mine insami pentru ca mi-am pus intrebarea asta de milioane de ori. Si ce daca nu stiu raspunsul? Si ce daca totul imi zice NU? Si ce daca as putea trai fara ea? Poate ca nu vreau. Poate ca nu sunt inca pregatit sa spun ca ea nu e pentru mine.
Sunt unul din cei care cred in dragoste adevarata. Sunt unul din cei care au curaj sa o spuna. Sunt unul crede. Si totusi (nu mereu) sunt constient de realitate si incerc sa ma integrez. Nu cred ca asta ma face mai mare sau mai mic in ochii altora. Si chiar am realizat ca imi pasa de ce cred altii. Si imi place sa cred ca pot sa fiu un om care iubeste neconditionat si pe care lumea il place asa cum e.
I will never forget: ziua in care am fost la munte, zilele in care am fost la mare, zilele in care ne-am iubit, zilele in care ne-am certat, zilele in care ne-am impacat, florile, verighetele, planurile de viitor, regretele, lacrimile, zambetele, ziua cand a plecat. Si niciodata nu am sa uit ca ea este doar a mea. Pentru mine, exista doar o galma si nimeni nu mai are una, numai eu. Si nu am sa uit niciodata ca o sa o iubesc pentru totdeauna.

The truth about the truth

The truth about the trouth is that it hurts. So..... we lie

=))

Am primit primele urari de "La multi ani!". De la socra-miu prima. De la cine credeti ca e a 2-a? De la bet-at-home.com . Le multumesc.

Alexandra

Ea este iubita mea. Este ziua ei si vreau ca aceasta zi sa fie cea mai frumoasa zi a anului pentru ea. As fi vrut sa ii daruiesc tot ce isi doreste, dar nu pot. Dar raman cu speranta ca aceste randuri si faptul ca sunt alaturi de ea in fiecare zi vor alcatui cel mai frumos cadou pe care l-a primit de ziua ei.
Am trecut prin multe de cand suntem impreuna. Am avut fericiri mai multe decat necazuri si certuri (sper). Am stiut sa ne desprindem de lumea plina de prejudecati si am stat impreuna fara sa demonstram ceva. Traim fiecare clipe pe care nu le vom uita niciodata. Traim fiecare dar le simtim impreuna. Suntem Bogdan si Alexandra si pentru noi asta conteaza cel mai mult.
Dar din aceste doua suflete, astazi numai unul este important. Este EA. Cine mi-a citit blogul stie cine este EA. Astazi este ziua ei si trebuie sa fie fericita. Ea este steaua pe care am ales-o de pe cer, este apa pe care o beau, aerul pe care il respir, visul pe care il visez, si soarele cu care ma trezesc. Intr-un cuvant, ea este VIATA MEA.
Sper ca intelege ca am trecut prin multe lucruri grele si ca am facut pana acum tot ce mi-a stat in putere sa ramanem impreuna. Stiu ca nu am mai spus de mult cuvintele astea dar asta nu inseamna ca nu o sa le mai spun. Le spun acum pentru ea: „TE IUBESC” si le spun pentru ca simt asta. Alt cadou mai pretios nu stiu daca mai exista.
Iti doresc fericire, bucurii si impliniri de ziua ta. Nu iti urez sa fii iubita pentru ca stiu ca mai mult de atat nu poate nimeni sa te iubeasca. De ziua ta, ti-o daruiesc pe Alexandra. Cum adik? Adik iti daruiesc viata mea. TE IUBESC!!!

It's only a game

Nu vreau sa cred ca totul a fost in zadar. Vreau sa cred ca este frumos. Ca este dragoste, ca ne iubim pentru ca asa simtim nu pentru ca asa s-a obisnuit sau pentru ca asa trebuie. Vreau sa stiu ca iubesc si sunt iubit. Sunt multe lucruri care imi spun sa nu mai plang, sa nu mai sufar, sa nu mai iubesc. Dar nu pot. Am stiut sa iubesc. Mai bine, mai rau, am facut-o. Si imi place sa cred ca am facut-o fericita. Nu vreau sa cred ca s-a terminat. Nu vreau sa cred ca tot timpul asta se poate sterge asa usor.

Nimeni nu poate sa inteleaga ce inseamna EA pentru mine. Nici macar eu nu mai inteleg de ce EA e totul. De la A la Z. Nimic nu are rost fara ea. Totul se termina de unde a inceput. Se inchide cercul dragostei. Se inchide cu EA pentru ca a inceput cu EA. Sa ne revedem cu bine.

HAI ROMANIA

Maine o sa ma trezesc cu un sentiment minunat. Un sentiment de care mi-a fost dor si pe care am avut ocazia sa il simt de 2 ori, din 4 in 4 zile. Emotii mari. Din ce in ce mai mari. Dupa fiecare meci, emotiile sunt si mai mari. Romania joaca maine impotriva unei echipe care pana acum a jucat ireprosabil. Dar Romania pleaca cu sansa ei. Romania trebuie sa bata. Asta cred 23 de milioane de oameni si trebuie sa se implineasca profetiile lor.

Nu vrem sa stam la mana Olandei. Vreau sa isi foloseasca cea mai buna echipa pe care o are. Trebuie sa ii batem si sa le aratam ca nu a fost o greseala ca ne-am calificat de pe primul loc. Daca e sa o luam teoretic, Romania a evoluat de la meciul cu Franta la cel cu Italia. Deci ar trebui sa fim MAI buni maine. Si o sa ii batem.

De ce? Pentru ca a trecut prea mult timp de cand strazile nu au mai fost inundate de oameni care sa strige la unison "Romania, Romania, ole, ole, ole". Pentru ca a trecut prea mult timp de cand Gradinescu si compania au urlat "ne-am calificat" in direct dandu-ne fiori la toti. A trecut prea mult timp de cand toate grijile si supararile romanilor dispareau pentru un timp scurt, dar important, cand Romania dadea gol, sau cand Romania batea echipe importante precum Argentina.

Haideti baieti. Avem nevoie de bucuria asta. Haideti sa batem Olanda si o sa ne fie mai usor. Chiar si cu Spania. Va rugam jucati de data asta pentru noi. Pentru cei care stau acasa in fata televizorului, plimbandu-se de colo colo pentru a linisti emotiile si poate si din superstitie. Pentru cei care au venit pana acolo sa va sustine si sa domine copios celelalte galerii. Pentru romanii de pretutindeni, care stiu ca in pieptul lor bate o inima de roman. Pentru Romania baieti. Mobilizati-va asa cum s-au mobilizat 23 de milioane de romani sa fie in galben in zilele meciurilor. Cum s-au mobilizat cei care sunt acolo, alaturi de voi, sa cante frumos si sa demonstreze ce galerie frumoasa are Romania. Scoteti-ne in strada baieti.

HAI ROMANIA!!!

La Multi Ani!!!

Si totusi nu cred ca s-au dus. Zilele alea in care ne imbatam fara sa stim de ce, zilele in care stiam ca radem pentru ca ne vedem din nou dupa mult timp si nu de glumele pe care le faceam, zilele alea in care ne aveam ca fratii. Nu vreau sa cred. O sa fie altele si mai frumoase. Stiu asta. Pentru ca toti le vrem inca o data si inca o data. Nu putem sa le uitam pentru ca sunt momentele care ne uneau de fiecare data. Si toata lumea vorbea de noi. Eram fratii Margarit. Nimeni nu mai era ca noi. Si nimeni nu o sa fie vreodata. Si pentru fratele nostru sa fie toate bune si sa speram ca isi aduce aminte de noi, cei care il iubim cu adevarat. Ne stim cu totii. Baietii cu camionu'. :)